Afara ploua ( ploua si in mine ). Picaturile mari si reci se scurg pe fereastra prafuita si uitata ( de mine ). Inauntrul incaperii nu se zareste decat un intuneric obsedant ( e intunericul din mine ) si nu se aude decat linistea sumbra, intrerupta, din cand in cand, de cate un oftat lung si trist ( e oftatul meu ). In odaia neinsufletita, durerea se spiritualizeaza ( e durerea mea ), incet - incet cufundand tot intr-un nimic adanc ( e nimicul meu ).
Tigara arde in scrumiera, iar eu nu ma satur de tine...E extazul unei clipe si bucuria unei ore, dar tu esti departe de mine in fiecare clipa in care te gandesc, in fiecare secunda in care te privesc. Ma dezmierd in trupul tau fierbinte ca o zi de vara si ma pierd in ochii tai ca-ntr-o oglinda tulburata de suvoaie reci de apa...si totusi...mai tarziu ma trezesc strangand in brate un nor de visare. E atat de greu de ajuns la tine, caci doar eternul tau domneste-n efemeritatea mea...si-apoi...ma umplu iarasi de visare. Iar eu...iar eu nu fac nimic deoarece te vad un varf de munte atat de greu de strabatut.
Delia Munteanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu