Adevaruri

Gandesc - caci n-as putea privindu-te sa mor
In cantec de leagan prelung;
N-as putea sa visez in imagini
Si nu mi-as putea reflecta chipu-n oglinzi..
Dar totul e o trecere spre alta
Si treci mereu si te intrebi
Cand semiluna va fi cerc
Si totul dominat de intelect.
Exaltul tau nu ma priveste,
Dar ma ingrijoreaza trist
Caci lumea-i un patrat dus in abis;
Abisul este gol si vad asta si-n lume
Si ma intreb de ce pari plin
Cand peste tot nu e gandire.
Nu te ajuta cu nimic poemul. Crezi?
I-ai demascat tacerea oarba
Cand fraze reci par sa te cheme?
Sau i-ai soptit incet ca vrei
Cand te-a rugat incet sa-l intelegi?
Se rasfrange-n ecouri sublime
Necunoastere, profunda uitare
Si cazi in mormant
Cum incet te-ai nascut.
El sta si priveste; gandeste la unde
Ce penetreaza-ntrebarea nevazandu-se-n lume;
Soapte-ti sopteste; tu soapte n-auzi;
O caldura coboara apasand cu ochii minti,
Stele lucinde privesc in mirare
Cum limpezi ca ele oglindesc o uitare.
Degeaba-i cuvantul cand nu e rostit,
Eliptica fraza caci n-are sfarsit.

                                             Delia Munteanu